Întrebări la interviul de angajare și cum răspunzi la ele
Întrebările care apar la aproape orice interviu în România, un răspuns STAR complet, ce spui despre salariu și la ce nu ești obligat să răspunzi.
Laddro Team

Primele șase luni din 2026 au adus 110.000 de joburi noi și peste 6,7 milioane de aplicări, potrivit raportului semestrial publicat de eJobs pe 20 iulie 2026. Același raport arată cu 15 la sută mai puține posturi decât în prima jumătate a lui 2025 și cu 27 la sută mai multe aplicări. Concluzia practică e simplă: ajungi mai greu la interviu decât acum doi ani, deci interviul la care ajungi contează dublu.
Mai jos sunt întrebările care se pun efectiv într-un interviu în București, Cluj, Timișoara sau Iași, un răspuns complet scris pe litere ca să îl poți copia ca model, ce spui când vine vorba de bani și ce ai voie să nu răspunzi.
Salariul se discută acum înainte de interviu
Directiva europeană 2023/970 privind transparența salarială avea termen de transpunere 7 iunie 2026. România a ratat termenul, iar proiectul de lege a rămas în Parlament în procedură de urgență, cu adoptare estimată pentru toamna lui 2026. Regulile au început totuși să se vadă în anunțuri.
La două săptămâni după 7 iunie 2026, eJobs declara pentru StartupCafe că 40 la sută din anunțurile de pe platformă, adică aproximativ 6.600 de posturi, afișau informații despre salariu, iar anunțurile cu salariu afișat primeau cu circa 40 la sută mai multe aplicări decât celelalte. Serviciile, comerțul și transportul sunt cele mai deschise, în timp ce finanțe, IT și consultanță rămân reticente.
Pentru tine contează două lucruri. Primul: dacă anunțul are un interval afișat, e o informație pe care angajatorul și-a asumat-o public, deci poți porni discuția de acolo în loc să ghicești. Al doilea: directiva interzice explicit întrebarea despre istoricul salarial. Nimeni nu are dreptul să te oblige să spui cât câștigi acum, iar un refuz nu poate fi folosit împotriva ta. Poți spune voluntar, dacă îți convine, dar nu ești dator.
Întrebările care apar la aproape orice interviu
Ordinea diferă, formularea diferă, fondul e mereu același.
„Povestiți-ne puțin despre dumneavoastră.” Nu e o invitație la biografie. Trei propoziții: ce faci acum, o realizare măsurabilă, de ce te uiți la rolul ăsta.
„De ce vreți să plecați de la actualul angajator?” Orice critică la adresa fostului șef se întoarce împotriva ta. Formulează în termeni de ce cauți, nu de ce fugi.
„De ce compania noastră?” Aici se pierd cei mai mulți candidați. Un detaliu concret, luat de pe site sau dintr-un anunț recent al firmei, face diferența față de zece oameni care au spus „pentru că sunteți o companie serioasă”.
„Care e cel mai mare defect al dumneavoastră?” Un defect real, plus ce faci ca să îl ții în frâu. „Sunt perfecționist” a fost ars de zece ani încoace.
„Povestiți-mi despre o situație tensionată cu un client sau cu un coleg.” Aici intră metoda STAR, despre care scriu mai jos.
„Unde vă vedeți peste trei ani?” Răspunsul bun leagă ambiția ta de rolul pentru care ai venit.
„Aveți o pauză în CV. Ce ați făcut în perioada aceea?” Un răspuns scurt, fără scuze, plus ce ai făcut totuși în acele luni.
„Ce salariu așteptați?” Vine aproape sigur, chiar dacă anunțul avea interval.
Un răspuns pe metoda STAR, scris pe litere
STAR înseamnă Situație, Sarcină, Acțiune, Rezultat. Ideea e că un recruiter nu poate verifica adjective, dar poate verifica fapte. Uite diferența, pe același om.
Răspunsul slab, cel pe care îl dau majoritatea:
„M-am descurcat mereu bine cu oamenii și am rezolvat multe situații tensionate cu clienții. Sunt o persoană organizată și rezist la stres.”
Același om, pe STAR:
„Situație: anul trecut lucram în suportul clienți al unui retailer online din Cluj. În săptămâna de Black Friday, timpul mediu de răspuns pe email a urcat de la 4 ore la peste 30 și ni s-au adunat aproape 1.200 de tichete nerezolvate.
Sarcină: coordonatoarea echipei m-a rugat să vin cu o soluție până luni, fără să angajăm pe cineva nou.
Acțiune: am citit 200 de tichete la rând și am văzut că 6 din 10 erau aceeași întrebare, despre statusul livrării. Am scris trei șabloane de răspuns, am cerut colegilor din logistică un link de urmărire pe care să îl putem trimite direct clientului și am propus ca tichetele de livrare să fie tratate într-o coadă separată, dimineața.
Rezultat: în două săptămâni timpul mediu de răspuns a coborât la 6 ore, coada a scăzut sub 200 de tichete, iar șabloanele au rămas în uz și în campania următoare.”
Aceeași experiență, dar a doua variantă se verifică și se ține minte. Pregătește trei povești de tipul ăsta înainte de interviu: una despre o problemă rezolvată, una despre un conflict și una despre o greșeală proprie. Cu ele acoperi aproape tot ce se poate întreba în zona comportamentală.
Merită să le ai și în CV, în aceeași formă scurtă și cu cifre, ca să spui la interviu exact ce a citit deja recruiterul. Dacă îți rescrii CV-ul în paralel, îl poți construi pe Laddro și lăsa realizările deja formulate cu rezultat.
Ce spui când te întreabă ce salariu vrei
Documentează-te înainte, nu în timpul întrebării. Institutul Național de Statistică a raportat pentru iunie 2026 un câștig salarial mediu net de 5.734 lei în economie, corespunzând unui brut de 9.564 lei, cu vârful în activitățile de programare și consultanță în IT, la 13.474 lei net. Media pe economie nu e salariul tău, dar îți spune în ce parte a hărții stă rolul pentru care aplici. Pentru cifre pe post și pe oraș, comparatorul Salario al eJobs e cel mai folosit reper local.
Un răspuns care funcționează, adaptat la propriul rol:
„Din anunțurile pentru poziții similare din București și din ce am verificat pe Salario, intervalul pentru rolul acesta e undeva între 6.500 și 8.000 lei net. Mă poziționez spre partea de sus, pentru că vin cu experiență pe partea de raportare și coordonez deja o echipă de patru oameni. Dacă bugetul dumneavoastră arată altfel, spuneți-mi și vedem dacă ne potrivim.”
Două capcane locale. Prima: în România candidații gândesc în net, angajatorii bugetează în brut, iar diferența e mare. Spune întotdeauna care dintre ele e cifra ta. A doua: dacă anunțul avea interval afișat, nu cere sub minimul lui. Este cifra pe care firma a spus public că o plătește.
Întrebările la care nu ești obligat să răspunzi
Legea e mai clară decât cred majoritatea candidaților.
Articolul 29 din Codul muncii spune că informațiile cerute de angajator la verificarea prealabilă a aptitudinilor pot avea „ca scop doar aprecierea capacității de a ocupa postul respectiv, precum și a aptitudinilor profesionale”. Tot articolul 29 prevede că fostul angajator poate fi întrebat numai despre activitățile îndeplinite și durata angajării, și numai cu încunoștințarea prealabilă a candidatului. Deci verificarea referințelor pe la spatele tău nu e în regulă.
Legea 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați merge mai departe. Articolul 9 stabilește că maternitatea nu poate constitui motiv de discriminare la selecția candidaților și interzice angajatorului să solicite teste de sarcină. Ordonanța 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare interzice, la articolul 7, refuzul angajării pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială, vârstă, sex, orientare sexuală sau convingeri.
Concret, nu ești obligat să răspunzi la întrebări despre vârstă, stare civilă, copii, planuri de a avea copii, religie, orientare politică sau stare de sănătate fără legătură cu postul. Refuzul se poate face elegant, mutând discuția pe ce contează de fapt:
„Prefer să nu intru în detalii personale, dar vă pot spune clar că programul de la 9 la 18 și cele două deplasări lunare la Ploiești nu sunt o problemă pentru mine.”
Dacă întrebarea a trecut de linia asta și crezi că ai fost respins pe criteriu discriminatoriu, plângerea la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării se depune în termen de un an de la data la care ai luat cunoștință de fapt.
Interviul online și primul telefon
Multe procese încep cu un screening telefonic scurt, apoi continuă pe Teams sau Google Meet. Ghidul EURES pentru interviuri virtuale recomandă lucruri banale care totuși pică des: verifică viteza conexiunii, testează microfonul și camera, fă o probă pe platforma respectivă înainte, alege o cameră liniștită cu fundal simplu și pune lumina în fața ta, nu în spate. Îmbracă-te ca pentru o întâlnire la birou.
Un detaliu care ajută la telefon: ține anunțul deschis pe ecran. Recruiterii sună de multe ori neanunțat, iar cinci secunde de „ăăă, la ce firmă ați spus?” costă mai mult decât pare.
Ce întrebi tu la final
„Nu, mulțumesc, mi-ați spus tot” este cel mai prost răspuns posibil. Pregătește patru întrebări:
- Cum arată o săptămână obișnuită în rolul ăsta?
- Ce trebuie să fi realizat persoana care ocupă postul în primele trei luni ca să spuneți că a mers bine?
- De ce e liber postul acum?
- Care sunt pașii următori și când pot să aștept un răspuns?
Ultima are un beneficiu practic: îți dă o dată de la care poți reveni fără să pari insistent.
După interviu
Un mesaj scurt în ziua următoare, în care mulțumești și reiei un lucru concret din discuție, e suficient. Nu scrie o a doua scrisoare de intenție.
Dacă ai ajuns la angajator cu o dispoziție de repartizare de la agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă, ghidul de servicii al ANOFM prevede că angajatorul este obligat să îți comunice în scris motivul pentru care nu ai fost selectat. Mulți candidați nu știu asta și pierd singurul feedback scris pe care îl pot obține legal.
Ultima oră înainte de interviu
Recitește anunțul și subliniază cele trei cerințe repetate. Pregătește câte un exemplu STAR pentru fiecare. Verifică pe site sau pe LinkedIn cine te intervievează. Repetă cu voce tare răspunsul despre salariu, o singură dată, ca să nu ezite vocea. Deschide harta și calculează drumul până la birou cu douăzeci de minute în plus.
Restul se rezolvă în cameră. Într-o piață cu 1,1 milioane de aplicări pe lună, ca cea descrisă de eJobs în vara lui 2026, diferența nu o face candidatul cu cel mai lung CV, ci cel care poate spune, cu cifre, ce a schimbat la ultimul loc de muncă.