Competențe în CV: ce scrii, ce dovedești și ce lași afară
Cum scrii secțiunea de competențe într-un CV românesc: nivelurile oficiale pentru limbi și IT, ce cer anunțurile de pe eJobs și un bloc gata de copiat.
Laddro Team

Secțiunea de competențe este locul unde majoritatea CV-urilor românești încetează să mai spună ceva. Apar aceleași opt cuvinte: comunicare, spirit de echipă, atenție la detalii, adaptabilitate, Microsoft Office, engleză nivel mediu, permis categoria B, persoană dinamică. Recrutorul le-a citit de mii de ori și nu poate face nimic cu ele, pentru că nu se verifică în niciun fel.
Partea bună este că nu trebuie să inventezi tu un sistem. România are deja unul, scris în lege, iar el este mai exigent decât orice sfat de pe LinkedIn.
Legea spune ce înseamnă „competență", și e o definiție incomodă
Anexa nr. 8 la Ordonanța de urgență nr. 57/2019 (Codul administrativ) definește la art. 3 lit. g) competența drept un „set de caracteristici personale demonstrabile şi măsurabile, ce cuprinde: cunoştinţe, atitudini, aptitudini şi abilităţi, care fac posibilă îndeplinirea eficace şi eficientă a unei activităţi".
Reține două cuvinte: demonstrabile și măsurabile. Agenția Națională a Funcționarilor Publici explică același lucru în recomandările sale din 2023 privind stabilirea competențelor specifice, unde spune că o competență se descompune în ce trebuie să cunoască cineva (cunoștințe), ce știe să facă (abilități) și cum se comportă (atitudini).
Aplicat la CV-ul tău, rezultatul e brutal de simplu. „Atenție la detalii" este, în cel mai bun caz, partea de atitudine. Lipsesc cunoștințele și lipsește dovada. Un rând care conține doar un adjectiv este o treime dintr-o competență, iar treimea care se verifică cel mai greu.
Ce cer, de fapt, anunțurile
Am luat 40 de anunțuri active pentru „asistent manager" de pe eJobs în septembrie 2026 și am numărat ce cer. Excelul apare în 16 dintre ele, „comunicare" tot în 16, „persoană organizată" în 16, „atenție la detalii" în 8, engleza în 7, iar „Microsoft Office" fără niciun alt detaliu în 6. Permisul categoria B apare doar în 3.
Anunțul Sun Power Center pentru un asistent comercial, publicat pe eJobs în septembrie 2026, este tipic. Cere „persoană organizată, responsabilă și atentă la detalii", „bune abilități de comunicare și relaționare", „capacitatea de a lucra cu mai multe solicitări simultan" și „cunoștințe bune de Microsoft Office, în special Excel și Word".
Din lista aceea, un singur lucru se poate verifica la interviu într-un minut: Excelul. Restul sunt afirmații pe care angajatorul speră să i le dovedești tu. Anunțul îți dă vocabularul, nu argumentul. Tu ești cel care trebuie să pună argumentul lângă cuvânt.
Limbile se scriu pe grila cu șase trepte, nu cu adjective
Aici există un standard și nu mai are rost să scrii „engleză nivel mediu". Grila de autoevaluare a Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi, publicată de Uniunea Europeană și Consiliul Europei prin Europass, are șase niveluri grupate în trei etichete: A1 și A2 pentru utilizator elementar, B1 și B2 pentru utilizator independent, C1 și C2 pentru utilizator experimentat.
Mai important, grila desparte cinci abilități, nu una singură: Ascultare și Citire la Înțelegere, Participare la conversație și Discurs oral la Vorbire, plus Scriere. Multă lume citește fluent contracte în engleză și se blochează la un call cu un client. Grila te lasă să spui exact asta.
Pentru concursurile din administrație, scala nu e opțională. Art. 11 alin. (3) din anexa nr. 8 la OUG nr. 57/2019 prevede că nivelurile de complexitate ale competențelor lingvistice „corespund nivelurilor de competenţă lingvistică stabilite prin Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine".
Cum arată diferența în CV:
Înainte
Engleză: nivel mediu spre avansat. Franceză: începător.
După
Engleză: B2, cu citire și scriere la C1. Susțin ședințe săptămânale cu echipa din Cracovia și redactez corespondența comercială. Franceză: A2, folosită doar pentru mesaje scurte și formulare.
Al doilea rând îți spune la ce te poți aștepta luni dimineață. Primul nu.
Competențele digitale: scrie instrumentul și nivelul
Același act normativ rezolvă și partea digitală. Art. 11 alin. (4) din anexa nr. 8 la OUG nr. 57/2019 spune că nivelurile competențelor digitale se stabilesc după „nivelurile de certificare de tip ECDL/ICDL" sau similar cu proba de competențe digitale de la bacalaureat, adică: nivel utilizator începător, nivel utilizator mediu, nivel utilizator avansat, nivel utilizator experimentat.
Nu e o curiozitate birocratică. Art. 465 alin. (1) lit. g indice 1) din OUG nr. 57/2019 cere, ca o condiție de ocupare a unei funcții publice, ca persoana să aibă „cunoştinţe teoretice în domeniul tehnologiei informaţiei, nivel utilizator începător". Dacă aplici la primărie sau la o agenție, nivelul pe care îl scrii va fi comparat cu un barem.
În privat nimeni nu-ți cere un certificat, dar logica rămâne aceeași: numește instrumentul, nu categoria. Cadrul european DigComp, prezentat de platforma Digital Skills and Jobs România, împarte competențele digitale în cinci domenii: alfabetizarea în domeniul informației și al datelor, comunicarea și colaborarea, crearea de conținut digital, siguranța și soluționarea problemelor. Un CV bun atinge măcar două dintre ele cu exemple concrete.
Înainte
Cunoștințe PC. Microsoft Office. Internet.
După
Excel, nivel avansat: SUMIFS, INDEX/MATCH, tabele pivot și Power Query pentru raportul lunar de vânzări. Outlook și SharePoint, zilnic, pentru agenda și documentele echipei. SAP Business One, modulul de facturare, doi ani. Canva, pentru materialele de prezentare trimise clienților.
Al doilea bloc se poate testa la interviu, ceea ce este exact ce vrei. Dacă cineva îți cere un pivot pe loc și îl faci, competența s-a dovedit singură.
Un detaliu de context: un sondaj eJobs realizat în martie 2026 pe 196 de companii, citat de Capital, arată că 39% dintre angajatori nu evaluează deloc competențele de inteligență artificială la interviu, iar 17,1% le tratează ca avantaj competitiv. Merită să treci instrumentele de AI pe care chiar le folosești, dar sub instrumentele care îți fac treaba de zi cu zi, nu deasupra lor.
Competențele „soft" au deja o listă oficială
Dacă nu știi cum să numești ce faci bine, art. 9 din anexa nr. 8 la OUG nr. 57/2019 îți dă lista pe care statul o verifică la toți funcționarii publici: rezolvarea de probleme şi luarea deciziilor, iniţiativă, planificare şi organizare, comunicare, lucru în echipă, orientare către cetăţean, integritate.
Este un vocabular curat, fără cuvinte de marketing. Și, important, legea nu se oprește la etichetă. Art. 3 lit. p) din aceeași anexă definește indicatorii comportamentali drept „totalitatea comportamentelor observabile" pe care o persoană trebuie să le manifeste. Adică nici statul nu crede pe cuvânt: cere comportamente care se văd.
Fă același lucru. Ia eticheta din anunț și pune sub ea un comportament observabil, cu cifre.
Înainte
Excelente abilități de comunicare și lucru în echipă.
După
Comunicare: am centralizat săptămânal solicitările a aproximativ 40 de clienți și am pregătit ofertele pentru directorul comercial, cu răspuns în maximum 24 de ore. Lucru în echipă: am lucrat cu departamentele tehnic, achiziții și logistică pentru fiecare ofertă care includea montaj.
Blocul de competențe, scris cap-coadă
Așa arată o secțiune completă, pentru un candidat care aplică la anunțul de asistent comercial de mai sus:
Competențe comerciale: întocmirea și urmărirea ofertelor (peste 300 în 2025), redactare documentație comercială, gestionarea bazei de date de clienți în CRM. Competențe digitale: Excel nivel avansat, Word, Outlook, SharePoint, HubSpot CRM, Canva. Limbi: română, limbă maternă. Engleză B2, corespondență comercială zilnic. Germană A2. Mod de lucru: prioritizarea a 5 până la 10 solicitări simultane, relație directă cu clientul pentru clarificări, raportare săptămânală către conducere.
Opt până la douăsprezece elemente, grupate pe categorii, fără bare de progres și fără stele. Barele colorate nu spun nimic: ce înseamnă patru stele din cinci la Excel? Un nivel scris în cuvinte înseamnă ceva.
În sectorul public, formularul decide
Dacă aplici la un post contractual dintr-un spital, o primărie sau o direcție județeană, formatul nu se negociază. Art. 35 din Hotărârea de Guvern nr. 1336/2022 enumeră actele din dosarul de concurs și cere la lit. i) „curriculum vitae, model comun european". Acolo completezi casetele Europass pentru limbi și pentru competențe digitale exact cu nivelurile de mai sus.
În privat, Europass nu este un avantaj. Un bloc grupat, așezat sub experiență, se citește mai repede și trece mai bine prin sistemele de filtrare automată. Dacă vrei să construiești ambele variante fără să rescrii totul de la zero, editorul de pe Laddro păstrează același conținut și îți schimbă doar forma.
Ce lași afară
Scoate „cunoștințe PC", pentru că nu spune nimic despre ce știi să faci. Scoate limbile la nivel A1, pentru că nu te ajută la nicio sarcină reală. Scoate permisul categoria B dacă postul nu presupune deplasări, pentru că doar 3 din cele 40 de anunțuri numărate mai sus îl cereau. Scoate adjectivele care nu au nimic sub ele: dinamic, proactiv, perfecționist, orientat spre rezultate.
Și scoate competențele pe care nu ai chef să le demonstrezi la interviu. Dacă ai scris „Power BI", cineva o să te întrebe ce ai construit în Power BI.
Înainte să apeși trimite
Verifică patru lucruri. Fiecare limbă are un nivel din grila A1 la C2, nu un adjectiv. Fiecare competență digitală are un instrument numit, iar cele importante au și un nivel. Fiecare etichetă preluată din anunț are sub ea un comportament observabil, de preferat cu o cifră. Și lista nu conține nimic pe care să nu vrei să îl duci până la capăt într-o discuție de zece minute.
Dacă toate patru sunt bifate, ai o secțiune de competențe care rezistă la citit de două ori. Cele mai multe nu rezistă nici la prima.