CV de arhitect: drept de semnătură, misiuni și portofoliu

Arhitectura e una dintre puținele profesii din România în care CV-ul tău ajunge, la un moment dat, pe masa unei comisii. Nu doar la biroul unde vrei să lucrezi, ci și la Ordinul Arhitecților din România, atunci când depui dosarul pentru dreptul de semnătură. Normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură cer explicit, la ART. 14 lit. d), un „curriculum vitae succint, 1-2 pagini", iar ART. 33 lit. a) spune că în interviu candidatul își argumentează parcursul profesional pe baza CV-ului profesional și a portofoliului.

Asta înseamnă că nu scrii un CV de arhitect o singură dată. Îl scrii pentru birouri, îl rescrii pentru OAR, și amândouă versiunile trebuie să spună același lucru: ce ai făcut efectiv într-un proiect, nu la ce proiecte ai fost prin preajmă.

Statutul tău profesional se citește în primele trei rânduri

Pentru un birou de proiectare, prima întrebare nu e unde ai făcut facultatea. E dacă poți semna sau nu. Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, republicată, stabilește la art. 10 alin. (1) că „proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură sau de un conductor arhitect cu drept de semnătură". La art. 14, aceeași lege spune că „arhitecţii stagiari pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri şi proiecte proprii, care nu presupun eliberarea unei autorizaţii de construire".

Din diferența asta se nasc două CV-uri complet diferite. Dacă ai dreptul de semnătură, scrie-l în antet, împreună cu numărul de înregistrare din Tabloul Național al Arhitecților: art. 9 alin. (2) din Legea 184/2001 prevede că dreptul se exercită olograf, cu menționarea numelui, prenumelui și a numărului din TNA, pe toate documentațiile din toate fazele de proiectare și autorizare. Numărul acela e o informație publică pe care angajatorul o poate verifica în tabloul publicat anual în Monitorul Oficial, conform art. 36 alin. (1).

Dacă ești stagiar, scrie și asta, fără perifraze. Un antet onest arată așa:

Arhitect, membru OAR filiala București, drept de semnătură nr. 0000 (TNA, secțiunea 1)

sau, pentru cineva aflat în stagiu:

Arhitect stagiar, anul 2 de stagiu îndrumat, filiala OAR Cluj. Îndrumător: arh. [Nume], DDS nr. 0000

A doua variantă e mai puternică decât pare. Un birou care caută un om pentru DTAC-uri știe imediat unde te încadrează și cine semnează pentru tine.

Cât durează stagiul și de ce contează în CV

Art. 13 alin. (1) din Legea 184/2001 prevede stagiul ca perioadă de minimum 2 ani, la un birou de arhitectură sau la o societate de proiectare, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură. Alin. (2) reduce stagiul la un an pentru arhitecții cu minimum 2 ani consecutivi în serviciile de specialitate ale administrației publice centrale sau locale, iar alin. (4) face aceeași reducere pentru absolvenții cu diplomă de doctor în domeniu.

OAR recunoaște și varianta neîndrumată, pentru care pagina despre stagiu cere minimum 5 ani de activitate cu normă întreagă în echipe conduse de arhitecți cu drept de semnătură. Dacă ești pe ruta asta, spune-o clar în CV, altfel cineva va presupune că nu ai făcut stagiu deloc.

Un detaliu practic pe care mulți stagiari îl uită: conform normelor metodologice privind efectuarea stagiului aprobate de OAR în 2018, stagiul se raportează în module de minimum șase luni, cu fișe lunare de evaluare și cu o evaluare de sinteză depusă semestrial de îndrumător, iar participarea la cel puțin o conferință de stagiu pe an organizată de Ordin sau de filiale este obligatorie. Rapoartele acelea sunt, de fapt, brutul CV-ului tău. Dacă le completezi serios, la final ai deja lista proiectelor, fazele la care ai lucrat și rolul tău exact.

Experiența se scrie pe misiunile arhitectului

Aici e partea care schimbă cel mai mult un CV de arhitect. Normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură enumeră la ART. 24 alin. (1) misiunile de bază în proiectare pe care portofoliul trebuie să le acopere: analiză context urbanistic și legislativ, temă de proiectare, abordarea conceptuală, ilustrare de temă în etapa anteproiect, tema pentru specialități, DTAC, PT, detalii de execuție, antemăsurătoare cu indicarea producătorilor și furnizorilor, planificarea execuției și urmărirea de șantier.

Lista asta e cel mai bun schelet pentru secțiunea de experiență. Nu pentru că sună oficial, ci pentru că exact pe ea te evaluează comisia și, fără să știe, cam pe ea te evaluează și un șef de proiect dintr-un birou privat. Anexa 2 la regulile de interviu, fișa de evaluare a CNADS, bifează pe rând: analiză context și decizii, cunoașterea demersurilor legale DTAC, contractare și control economic, înțelegerea specialităților conexe, calitatea tehnică a proiectelor, șantier și punere în operă.

Compară cele două formulări de mai jos, ambele despre același proiect.

Înainte:

Am lucrat la un proiect de bloc de locuințe în Cluj-Napoca. Am făcut planuri și detalii.

După:

Locuințe colective P+4, 38 de apartamente, Cluj-Napoca (2024-2025). Am preluat proiectul de la ilustrarea de temă și l-am dus până la DTAC: analiza PUZ-ului și a certificatului de urbanism, tema pentru structură și instalații, piesele desenate pentru autorizare. Am corelat arhitectura cu proiectul de structură după două runde de modificări la parter și am participat la trei vizite în șantier în faza de execuție a infrastructurii.

A doua variantă spune trei lucruri pe care prima nu le spune: unde ai intrat în proiect, unde l-ai lăsat și ce ai coordonat. Un arhitect care citește asta știe că poți prelua un dosar de autorizare fără să fie ținut de mână.

Fazele de proiectare sunt vocabularul tău

Anunțurile de pe eJobs vorbesc în abrevieri, așa că merită să le folosești și tu. Un anunț publicat în septembrie 2026 de TECHE CONSTRUCT SOLUTIONS SRL pentru un post de arhitect în București cere candidatului să participe „la întocmirea documentațiilor tehnice pentru toate fazele de proiectare (SF, DALI, DTAC, DTOE, PT, DE)" și pune, în cerințe, „Drept de semnătură OAR (Ordinul Arhitecților din România)".

Treci fazele la care ai lucrat efectiv, nu tot lanțul. Dacă ai făcut numai DTAC și PT, scrie DTAC și PT. Dacă ai făcut și antemăsurători, spune-o, pentru că e una dintre misiunile din ART. 24 pe care aproape nimeni nu o menționează și care separă un om de birou de un om care înțelege cât costă ce desenează.

Aceeași logică pentru tipologii. Un birou care face hale industriale vrea să vadă hale, unul care face restaurare vrea să vadă intervenții pe clădiri existente. Grupează proiectele pe tipologii, cu suprafețe și ani, și lasă poveștile lungi pentru portofoliu.

Software: scrie ce folosești zilnic, nu tot ce ai atins

Piața s-a împărțit clar. Un anunț din septembrie 2026 al biroului MODULOR ARCHITECTS pentru un post de arhitect cere explicit: „Lucreaza bine in Revit. Suntem convinsi ca si Archicad-ul e minunat, dar noi lucram in Revit". Un altul, postat prin APT Resources & Services pentru un birou din Iași, cere experiență de minimum 2 ani în proiectare de construcții civile și trece la avantaje „Lucrul anterior in BIM (Building Information Modelling)" și cunoașterea Allplan Architecture.

Scrie deci nivelul real, pe program, și adaugă contextul: „Revit, modelare și documentație pentru DTAC și PT, familie de proiecte de locuințe colective" spune mult mai mult decât „Revit, avansat". Pentru randare, menționează ce chiar livrezi, fie că e Lumion, D5 sau V-Ray. Și pune permisul categoria B dacă îl ai, pentru că apare ca avantaj în mai multe anunțuri de birou care presupun vizite în șantier.

Portofoliul e un document separat de CV

CV-ul spune unde ai lucrat, portofoliul arată ce ai desenat. Nu le amesteca. Normele OAR cer la ART. 24 alin. (5) ca „fiecare piesă din portofoliu va fi prezentată în forma tipărită, în formatul în care a fost concepută, dar pliată până la dimensiunile A4 sau A3", iar anunțul OAR pentru sesiunea din 2026 cere ca piesele scrise și desenate în PDF „să fie organizate în directoare nominale pentru a demonstra acoperirea Misiunilor Arhitectului".

Pentru aplicările la birouri, regula practică e aceeași: un PDF separat, sub 10 MB, cu trei până la cinci proiecte, fiecare pe maximum două planșe, și cu o linie care spune ce ai făcut tu în echipă. În CV pui doar linkul sau menționezi că portofoliul e atașat.

Ce te costă și când poți depune

Dacă ești la finalul stagiului, pune-ți în calendar sesiunile. OAR organizează patru sesiuni de interviu pe an. Pentru sesiunea de primăvară 2026, înscrierile au fost deschise între 5 ianuarie și 6 februarie 2026, iar interviurile s-au desfășurat între 9 martie și 3 aprilie 2026; o altă fereastră de înscriere a fost deschisă până pe 14 august 2026. Taxa de interviu, sau de analiză dosar și portofoliu, este de 800 de lei, potrivit paginii OAR despre interviul de acordare a DDS.

Merită să știi și contextul pieței înainte de a negocia. Institutul Național de Statistică a comunicat că în primele șapte luni din 2026 s-au eliberat 18.848 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu 11,6% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025. Cu alte cuvinte, birourile selectează mai strâns, iar un CV care arată clar ce faze poți duce singur contează mai mult decât într-un an bun.

Verificări înainte de trimitere

Citește CV-ul încă o dată și bifează: statutul profesional apare în primele rânduri, numărul din TNA e scris corect dacă ai DDS, fiecare proiect are fază, tipologie, an și rolul tău, programele sunt însoțite de context, iar documentul are două pagini. Formatul contează și pentru sistemele automate de filtrare folosite de companiile mari de proiectare, așa că păstrează un CV simplu, citibil de ATS, fără casete și coloane exotice. Dacă nu știi câte date personale să treci, regulile pentru CNP și adresă sunt aceleași ca la orice alt CV românesc.

Când ai lista de proiecte și fazele pe hârtie, restul e formatare. Poți să-ți construiești CV-ul în editorul Laddro și să păstrezi aceeași structură și pentru dosarul de la OAR, doar strângând-o în cele 1-2 pagini cerute de norme.