Sari la conținut
Laddro
Legislația muncii

CIM, PFA sau drepturi de autor: ce semnezi și ce riști

Ți se cere să facturezi în loc să fii angajat. Cele șapte criterii din Codul fiscal, pragurile PFA pentru 2026 și riscul de reîncadrare, explicate simplu.

7 min de citit
Illustration for CIM, PFA sau drepturi de autor: ce semnezi și ce riști

Ai trecut de interviuri, salariul discutat este bun, iar în ultima conversație apare propunerea: „îți deschizi un PFA și ne facturezi lunar, iese mai bine pentru amândoi”. Programul rămâne 9 la 18, biroul rămâne același, șeful rămâne același, raportarea rămâne aceeași. Se schimbă doar hârtia.

Propunerea este comună în România și nu este întotdeauna făcută cu rea intenție. Problema este că, în forma descrisă mai sus, nu ține la un control. Legea nu se uită la ce scrie pe contract, se uită la cum arată relația în realitate. Iar dacă cele două nu se potrivesc, consecințele cad și pe firmă, și pe tine.

De ce ți se propune să facturezi

Motivul este cost. Pe un contract individual de muncă, angajatorul reține și declară contribuțiile, gestionează concediile, respectă termenele de preaviz și suportă procedura de concediere prevăzută de Codul muncii. Pe o factură, toate acestea dispar. Relația se poate încheia cu un e-mail, iar obligațiile fiscale se mută la tine.

Există și situații în care facturarea este alegerea corectă. Un om care lucrează pentru cinci clienți, cu propriul echipament, își stabilește singur orarul și își asumă riscul unei luni proaste este independent în fapt, nu doar pe hârtie. Diferența dintre cele două scenarii nu ține de preferințe, ci de un set de criterii scrise în lege.

Cele șapte criterii care definesc activitatea independentă

Articolul 7 punctul 3 din Codul fiscal, adică din Legea 227/2015, spune că o activitate este independentă doar dacă îndeplinește cel puțin 4 din 7 criterii.

Primul, libertatea de alegere a locului, a modului de desfășurare a activității și a programului de lucru. Al doilea, libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți. Al treilea, asumarea riscurilor inerente activității. Al patrulea, folosirea patrimoniului propriu și a propriilor echipamente. Al cincilea, utilizarea capacității intelectuale sau fizice proprii. Al șaselea, apartenența la un corp profesional cu rol de reglementare, acolo unde este cazul. Al șaptelea, libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terți.

Citește lista încă o dată gândindu-te la scenariul din introducere. Program fix, un singur client, echipamentul firmei, sarcini primite de la un superior. Se bifează, în cel mai bun caz, unul sau două criterii. Sub patru, activitatea nu este independentă, oricât de convingător ar fi redactat contractul de prestări servicii.

Reîncadrarea, riscul care cade pe amândoi

Dacă sunt îndeplinite mai puțin de 4 criterii, ANAF poate reîncadra relația ca activitate dependentă, indiferent de denumirea formală a contractului. Consecința este că se impun retroactiv impozitul pe salarii plus contribuțiile integrale, CAS și CASS, iar efectele se resimt de ambele părți.

Semnalele clasice care atrag atenția sunt ușor de recunoscut, pentru că sunt exact elementele unui raport de muncă: subordonarea față de o persoană din firmă, programul fix impus, exclusivitatea față de un singur beneficiar și controlul direct asupra modului în care îți faci treaba. Adaugă la asta un birou pus la dispoziție, un laptop al firmei și o adresă de e-mail din domeniul companiei și tabloul este complet.

Ce poți face, concret, înainte să accepți. Compară propunerea cu lista celor șapte criterii și numără onest câte se bifează. Dacă ies sub patru, ridică problema în discuție, pentru că este mai ieftin acum decât peste doi ani. Iar dacă accepți totuși, păstrează dovezile care susțin independența: contracte cu alți clienți, facturi pentru echipamentul propriu, corespondența din care reiese că îți organizezi singur munca.

Cât plătești ca PFA în 2026

Pragurile PFA se calculează la salariul minim în vigoare la 1 ianuarie 2026, adică 4.050 de lei, nu la cel de 4.325 de lei care se aplică din 1 iulie 2026. Este o distincție importantă, pentru că multe calcule circulă cu cifra greșită.

Pragurile pentru 2026 arată astfel: 6 salarii minime, adică 24.300 de lei, pragul de la care intri la CASS. 12 salarii minime, adică 48.600 de lei, pragul pentru CAS. 24 de salarii minime, adică 97.200 de lei, al treilea nivel de raportare. Și un plafon nou pentru CASS, la 72 de salarii minime, adică 291.600 de lei, ridicat de la 60.

Cotele sunt CASS 10%, CAS 25% și impozit pe venit 10%, acesta din urmă aplicat după deducerea CAS și CASS. Mecanismul de calcul este important: contribuțiile nu se aplică pe tot venitul, ci pe baze raportate la pragurile de mai sus, ceea ce înseamnă că sarcina fiscală reală depinde mult de nivelul încasărilor.

Când compari o ofertă pe PFA cu una pe contract de muncă, nu compara suma brută cu suma facturată. Adună contribuțiile, impozitul, costul contabilității și lipsa concediului plătit, apoi împarte la douăsprezece luni, nu la unsprezece.

Sunt și costuri care nu apar în niciun calcul făcut pe repede înainte. Ca PFA, o zi de concediu este o zi în care nu facturezi. O perioadă de boală înseamnă tot venit pierdut, nu doar disconfort. Echipamentul, licențele și abonamentele profesionale ies din buzunarul tău. Iar dacă beneficiarul întârzie plata cu două luni, nu ai instrumentele de care dispune un salariat neplătit la timp. Niciunul dintre lucrurile acestea nu face din PFA o formă proastă, dar toate trebuie puse în aceeași ecuație atunci când cineva îți spune că „iese mai bine”.

Drepturile de autor și impozitul efectiv de 6%

Pentru veniturile din drepturi de autor, regula din 2026 este următoarea: se aplică o cheltuială forfetară de 40%, iar pe venitul net rămas se calculează impozit de 10%. Rezultatul este un impozit efectiv de 6% din brut, ceea ce explică popularitatea acestei forme în zone precum comunicare, design, traduceri sau programe de televiziune.

Impozitul se reține la sursă de către plătitorii care au obligații de evidență contabilă, iar termenul de plată este data de 25 a lunii următoare. Pe partea de contribuții, CASS se aplică pe nivelurile de 6, 12 și 24 de salarii minime, iar CAS peste pragul de 12 salarii minime.

O precizare necesară, pentru că pe forumuri circulă afirmații categorice în ambele sensuri. Nu porni de la ideea că, dacă ai deja venituri salariale, ești automat scutit de CAS și CASS pe drepturile de autor. Sursele sunt contradictorii pe acest punct, iar situația ta depinde de cumulul de venituri. Cere confirmarea unui contabil înainte să îți construiești bugetul pe presupunerea aceea.

Există și o limită de fond: drepturile de autor presupun o operă protejată. O activitate curentă de execuție, fără element de creație, nu devine drept de autor doar pentru că așa s-a intitulat contractul.

De ce timpul parțial nu este soluția ieftină pe care o caută toată lumea

Varianta a treia, propusă frecvent, este un contract de muncă cu timp parțial plus o factură pentru diferență. Nu funcționează așa cum se așteaptă cei care o propun.

De la 1 august 2022, prin OG 16/2022, CAS și CASS pentru un contract cu timp parțial nu pot fi mai mici decât contribuțiile calculate la salariul minim brut pe țară, proporțional cu zilele lucrătoare din lună, diferența fiind suportată de angajator. Temeiul legal este articolul 146 alineatele (5^6) și (5^7) din Legea 227/2015.

Există excepții, iar lista lor este limitativă: elevii și studenții până în 26 de ani aflați într-o formă de școlarizare, ucenicii sub 18 ani, persoanele cu dizabilități care au dreptul legal de a lucra sub 8 ore pe zi, pensionarii, precum și salariații cu mai multe contracte a căror bază cumulată atinge salariul minim, aceștia din urmă depunând lunar o declarație pe propria răspundere până la data de 5 a lunii următoare.

În rest, un contract cu timp parțial costă contribuții calculate la salariul minim întreg. Exact acesta este motivul pentru care timpul parțial a devenit neatractiv economic în România, iar înțelegerea lui explică de ce ți se propune atât de des să facturezi.

Cum alegi și cum arăți asta în CV

Întrebarea corectă nu este care variantă are impozitul cel mai mic, ci dacă forma juridică se potrivește cu felul în care se desfășoară efectiv munca. Dacă ai un singur beneficiar, program impus și un superior care îți repartizează sarcinile, ești angajat, iar orice altă formă este o construcție care poate cădea la un control. Dacă lucrezi pentru mai mulți clienți, îți asumi riscul și îți organizezi singur activitatea, ești independent și ai și dovezile care să o susțină.

Pe partea de candidatură, forma contractului nu trebuie să îți ascundă experiența. O perioadă de trei ani ca PFA colaborator este experiență profesională la fel de reală ca una salarială, cu condiția să fie descrisă clar: perioada, beneficiarii, proiectele și rezultatele. Scrie explicit forma colaborării, ca recrutorul să nu presupună o pauză în activitate. Dacă vrei să structurezi perioadele de colaborare și pe cele salariale într-un singur document coerent, poți construi CV-ul cu Laddro, inclusiv în limba pieței pe care aplici.