CV în limba engleză: ce schimbi față de CV-ul românesc

Pe 7 septembrie 2026, firma BIZZ HUB SUPPORT a publicat pe eJobs un anunț de customer support pentru un birou din Pipera. Anunțul este scris integral în engleză, de la titlu până la beneficii, unde scrie „900 RON Meal vouchers". Nimeni nu îți spune explicit în ce limbă să trimiți CV-ul, dar mesajul e clar: dacă răspunzi cu un document în care scrie „Curriculum Vitae" cu bold în capul paginii și „Data nașterii: 12.04.1994" sub nume, ai pornit prost.

Vestea bună e că trecerea la un CV în engleză nu înseamnă să o iei de la zero. Vestea mai puțin bună e că nu înseamnă nici să dai documentul prin Google Translate. Sunt lucruri pe care le scoți, lucruri pe care le rescrii și câteva traduceri pe care aproape toată lumea le greșește.

Cine are nevoie, de fapt, de un CV în engleză

Nu toată lumea. Dacă aplici la o firmă românească de construcții din Bacău, CV-ul în română e alegerea corectă. Dar există un segment uriaș de piață unde engleza e limba de lucru implicită. Potrivit studiului „Business Services Comparative Analysis 2025", realizat de Deloitte România pentru ABSL și publicat pe 11 august 2026, sectorul serviciilor pentru afaceri are peste 280.000 de angajați, generează o valoare adăugată brută de 35,5 miliarde de euro, adică aproximativ 10% din total pe economie, și concentrează 15,2% din forța de muncă cu studii superioare din țară. Același studiu numește Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov, Sibiu, Oradea și Constanța ca orașe cu potențial de creștere pentru industrie, deci discuția nu se mai poartă doar despre București. Am detaliat harta acestor angajatori în articolul despre BPO și SSC în orașele din România.

Pe lângă asta, mai ai nevoie de varianta în engleză când aplici prin rețeaua EURES la oferte din alte state europene, când răspunzi unui recrutor care ți-a scris pe LinkedIn din Amsterdam sau Londra și când firma la care lucrezi deja are procesul intern de promovare într-un sistem în engleză.

Nu traduce CV-ul românesc, rescrie-l

Primul instinct e să deschizi documentul în română și să traduci rând cu rând. Rezultatul e un text care sună corect gramatical și complet străin unui recrutor. Începe invers, de la ce nu are ce căuta acolo.

Scoate CNP-ul, seria și numărul cărții de identitate, data și locul nașterii, starea civilă, sexul și numele părinților. Sunt date pe care un angajator din România nu ar trebui să le ceară nici în CV-ul în română, cum am scris pe larg în articolul despre datele personale și CNP-ul în CV, și care într-un proces de recrutare internațional ridică direct o problemă de discriminare. Rămâi cu numele, orașul, un număr de telefon cu prefixul +40, o adresă de e-mail serioasă și, dacă e relevant, linkul de LinkedIn sau GitHub.

Fotografia intră la aceeași categorie. Instrucțiunile oficiale pentru completarea CV-ului Europass, publicate în română, spun scurt: „Includeţi o fotografie doar dacă se solicită". Pentru un angajator britanic, irlandez sau american regula e și mai strictă în practică, pentru că multe firme resping din start CV-urile cu poză, tocmai ca să evite acuzațiile de părtinire.

Scoate și titlul „Curriculum Vitae" din capul paginii. Recrutorul știe ce document a deschis. Pune-ți acolo numele și titlul postului pe care îl vizezi.

La lungime, aceleași instrucțiuni Europass sunt explicite: „în cele mai multe cazuri, două pagini A4 sunt suficiente, indiferent de educaţia şi experienţa dvs. Nu depăşiţi trei pagini". Tot acolo găsești și motivul pentru care contează atât de mult primele rânduri: „în selecţia iniţială a candidaturilor primite, de obicei angajatorii nu alocă mai mult de un minut unui CV".

Diplomele au deja o traducere oficială, și e gratuită

Aici se pierde cel mai mult timp degeaba. Oamenii stau o oră să inventeze o traducere pentru „Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică" sau pentru „diplomă de licență", când universitatea le-a dat deja varianta oficială.

Ministerul Educației formulează astfel: „Suplimentul la diplomă este document universitar anexă la diplomă, se eliberează gratuit, în limba română și într-o limbă de circulație internațională". Practic, ai acasă, în același dosar cu diploma, denumirea exactă în engleză a programului tău de studii, a specializării și a titlului obținut. Portalul Europass explică și de ce există documentul: el „completează informaţiile incluse deja în diploma de licenţă originală, făcându-le mai uşor de înţeles, în special pentru angajatorii şi instituţiile din alte ţări".

Caută suplimentul, deschide-l și copiază denumirile de acolo. Dacă l-ai rătăcit, secretariatul facultății îți poate elibera un duplicat.

Un exemplu de rând de studii care funcționează:

Bachelor's degree in Economic Informatics · Bucharest University of Economic Studies (ASE), Faculty of Cybernetics, Statistics and Economic Informatics · 2016 to 2019

Ce am evitat acolo: „licence", „Economic Cybernetics Faculty" și traducerea mediei de absolvire într-un GPA american. O medie de 9,15 nu devine un GPA de 3,7, iar recrutorul nici nu ți-o cere.

Falșii prieteni care strică un CV bun

Româna și engleza se ating destul de mult cât să te păcălească. Lista scurtă a capcanelor pe care le văd recrutorii:

• Licență nu e „license". Diploma e „Bachelor's degree", iar examenul e „final examination". „License" e autorizația de taxi.
• Stagiu de practică nu e „stage". E „internship" în engleza americană și adesea „work placement" în cea britanică.
• Colegiul Național nu e „college". În engleză e liceu, deci „high school". Un absolvent de Colegiul Național „Emil Racoviță" care scrie „college" pare că are studii superioare pe care nu le are.
• Actual nu înseamnă „actual". „Actualul angajator" e „current employer".
• Referent și inspector de specialitate nu se traduc literal. Uită-te la ce faci efectiv și alege titlul echivalent din piață: „HR Officer", „Payroll Specialist", „Administrative Coordinator".
• Societate comercială nu e „commercial society". E pur și simplu „company".
• Normă întreagă e „full time", nu „whole norm".

Regula generală: nu traduce funcția din contractul individual de muncă, ci alege denumirea sub care postul respectiv e publicat în anunțurile în engleză. Pune fostul titlu oficial în paranteză doar dacă chiar contează.

Un rând din CV, înainte și după

Cea mai mare diferență între un CV românesc și unul în engleză nu e limba, ci verbul. În română scriem responsabilități. În engleză se scriu rezultate, la timpul trecut, cu cifre.

Ia un rând tipic, tradus mot a mot dintr-o fișă a postului:

Responsible with the relation with the clients from the portfolio and with the realization of the monthly reports.

Rescris pentru un recrutor din Cluj sau din Dublin, același rând poate arăta așa:

Managed a portfolio of 120 B2B accounts across Timiș and Arad, and cut invoice disputes from 14 to 3 per month by rebuilding the monthly reporting flow in SAP and Excel.

Cifrele de mai sus sunt un exemplu construit, nu o statistică. Ideea e structura: verb de acțiune la trecut, apoi ce ai administrat concret, apoi ce s-a schimbat măsurabil și prin ce ai obținut schimbarea. Instrucțiunile Europass cer același lucru într-o singură propoziție: „Daţi exemple concrete. Cuantificaţi-vă realizările".

Dacă nu ai cifre de vânzări sau de buget, ai altceva: număr de clienți, de documente, de colegi instruiți, timp redus, erori scăzute. Aproape orice job produce un număr.

Nivelul de engleză: scrie-l cum îl citește recrutorul

„Engleză: avansat" nu spune nimic, pentru că fiecare candidat român scrie exact asta. Instrucțiunile Europass trimit la Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine, adică la scala de la A1 la C2, și asta e limba pe care o citește un recrutor internațional fără să clipească.

Scrie „English: C1 (CEFR)" și, dacă ai un certificat, adaugă-l cu anul: „Cambridge C1 Advanced, 2023" sau „IELTS 7.5, 2024". Dacă nu ai niciun certificat, nu inventa unul. Adaugă în schimb o dovadă de context: doi ani de suport pentru clienți din UK, ședințe săptămânale cu echipa din Polonia, documentație tehnică scrisă în engleză.

Și treci și româna acolo, ca limbă maternă. Pentru un centru de servicii din Brașov care deservește mai multe piețe, româna la nivel nativ nu e subînțeleasă, e un argument.

Diacriticele, ATS-ul și numele fișierului

CV-ul în engleză ajunge aproape sigur într-un sistem automat de recrutare înainte să îl vadă un om, așa că merită trecute regulile de bază, pe care le-am detaliat în ghidul despre CV-ul optimizat pentru ATS.

Textul trebuie să rămână selectabil. Dacă dai copy pe PDF și nu se selectează nimic, ai trimis o imagine, iar sistemul nu vede absolut nimic din ce ai scris. Numele tău îl scrii corect, cu diacritice, pentru că așa te cheamă: Ioana Mureșan, nu Ioana Muresan. În rest, textul fiind în engleză, diacriticele dispar oricum de la sine.

Denumește fișierul ca un om: Muresan-Ioana-CV.pdf, nu CV final varianta 3 EN.pdf. Și, dacă ai și o versiune în română, ține-le pe amândouă actualizate în același loc, ca să nu ajungi să aplici cu cea veche. În Laddro poți păstra ambele variante ale aceluiași CV și schimba limba fără să reconstruiești documentul.

Europass sau CV modern, în engleză

Editorul Europass e gratuit și îți permite să creezi CV-uri în 31 de limbi, potrivit europass.europa.eu, deci varianta în engleză se face acolo în câteva minute. E alegerea firească atunci când aplici la o instituție europeană, la un program finanțat din fonduri europene sau la o ofertă preluată prin EURES, unde formatul standardizat chiar e așteptat.

Pentru un post de analist financiar la o firmă din Pipera sau pentru o echipă de produs din Cluj, un CV modern pe o coloană, cu secțiuni scurte și rezultate cuantificate, trece mult mai bine. Am comparat cele două abordări în detaliu în articolul Europass sau CV modern.

Verifică înainte să trimiți

• Ai scos CNP, data nașterii, starea civilă și poza, dacă nu ți s-au cerut.
• Titlurile diplomelor sunt copiate din suplimentul la diplomă, nu traduse din burtă.
• Funcțiile sunt denumirile din piață, nu traducerea literală din contract.
• Fiecare rând de experiență începe cu un verb la trecut și conține cel puțin un număr.
• Nivelul de engleză e scris pe scala CEFR, cu certificat și an dacă îl ai.
• Documentul are cel mult două pagini și textul se poate selecta.
• Ai citit tot o dată cu voce tare. Dacă un rând sună a traducere, este.

Un CV în engleză bine făcut nu e o traducere mai îngrijită. E același parcurs profesional, povestit după alte reguli: mai puține date personale, mai puține responsabilități, mai multe rezultate. Odată ce ai varianta asta pregătită, aplicarea la orice angajator internațional din România devine o chestiune de zece minute, nu de un weekend pierdut.