Scutirea de impozit pentru IT nu mai există: cronologia completă

Cauți un calculator de salarii, îți introduci brutul și bifezi căsuța „scutit de impozit, IT”. Rezultatul arată bine. Apoi primești primul fluturaș și net îți intră cu vreo mie de lei mai puțin decât ți-a arătat calculatorul.

Problema nu este la tine. Scutirea de impozit pe venit pentru salariații din IT a fost eliminată complet de la 1 ianuarie 2025 și nu a fost reintrodusă. Cu toate astea, în 2026 încă circulă calculatoare și articole care o tratează ca activă. Merită parcursă cronologia întreagă, pentru că fiecare etapă a lăsat în urmă o afirmație pe care oamenii o repetă și astăzi.

Douăzeci de ani de facilitate

Scutirea de impozit pentru veniturile din crearea de programe pentru calculator a existat din 2004. Ulterior a fost preluată în Codul fiscal, la articolul 60 punctul 2 din Legea 227/2015, și pusă în aplicare printr-un ordin comun al mai multor ministere, care stabilea ocupațiile eligibile, condițiile de diplomă și un nivel minim de venituri realizate de angajator din activitatea de creare de programe.

Detaliul acesta a fost mereu ignorat în discuțiile de la interviu. Facilitatea nu se aplica oricui lucra într-o firmă de software. Se aplica unei liste de ocupații, condiționat de studii și de structura veniturilor angajatorului. Un om din recrutare sau din contabilitate, angajat la aceeași companie, nu beneficia de ea.

Vreme de aproape două decenii, facilitatea a fost argumentul standard cu care industria atrăgea oameni: brut mai mic decât în alte piețe, dar un net care se apropia surprinzător de mult de el. Pe această diferență s-au construit așteptări salariale, planuri de credit și decizii de carieră. De aceea eliminarea ei a fost resimțită atât de puternic.

Primul plafon: 10.000 de lei brut

Prima ruptură a venit prin Legea 296/2023, aplicabilă veniturilor începând cu luna noiembrie 2023. A introdus un plafon de 10.000 de lei brut pe lună. Scutirea se aplica doar până la acest nivel, iar partea care depășea 10.000 de lei se impozita normal, cu 10%.

Tot atunci a apărut o a doua limitare, mai puțin discutată: scutirea se aplica la un singur angajator. Cine avea două contracte de muncă în IT trebuia să aleagă unde folosește facilitatea.

Pentru majoritatea salariaților din industrie, plafonul de 10.000 de lei brut a însemnat, în practică, o scădere de venit net. Nu spectaculoasă, dar suficientă cât să apară în discuțiile de la începutul lui 2024, când mulți au observat că fluturașul nu mai arăta ca în decembrie.

Pilonul II și detaliul pe care îl greșesc aproape toate articolele

De la 1 ianuarie 2024, salariații din IT care beneficiau de facilitate au fost exceptați de la plata cotei de 4,75% din CAS destinată Pilonului II, în limita aceluiași plafon de 10.000 de lei brut. Practic, CAS devenea 20,25% în loc de 25% până la 10.000 de lei și rămânea 25% peste acest nivel.

Aici este detaliul pe care majoritatea articolelor din perioada aceea l-a prezentat greșit, iar unele îl prezintă greșit și acum. Angajatul putea opta, în scris, să plătească în continuare CAS integral și să contribuie mai departe la Pilonul II. Era o opțiune exprimată explicit, nu o excepție automată aplicată tuturor.

Diferența contează pentru oricine se uită astăzi la istoricul propriilor contribuții. Un net puțin mai mare în 2024 a însemnat, pentru cine nu a depus cererea, contribuții mai mici la pensia privată obligatorie în acea perioadă. Merită verificat în extrasul de la fondul de pensii, nu presupus.

Ordonanța trenuleț a eliminat scutirea complet

OUG nr. 156/2024, cunoscută drept ordonanța trenuleț, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1334 din 31 decembrie 2024 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025. Scutirea de impozit pe venit pentru IT a fost eliminată integral, aplicabil veniturilor aferente lunii ianuarie 2025.

Aceeași soartă au avut și facilitățile din construcții, agricultură și industria alimentară. Nu a fost o măsură îndreptată împotriva unui singur sector, ci ștergerea unui întreg pachet de excepții.

Ordonanța a adus și alte modificări care au atins direct oamenii din industrie, mai ales pe cei care lucrau prin firmă proprie. Impozitul pe dividende a crescut de la 8% la 10%. Plafonul de venituri pentru microîntreprinderi a scăzut de la 500.000 de euro la 250.000 de euro. Salariul minim brut a rămas la 4.050 de lei.

Un efect secundar merită menționat: cota de 4,75% din CAS se duce acum automat la fondul de pensii private, fără nicio cerere din partea angajatului. Excepția care necesita opțiune scrisă a dispărut odată cu facilitatea care o genera.

Ce plătește un salariat din IT în 2026

Situația în 2026 este simplă de descris, pentru că nu mai există nimic special de reținut. Scutirea rămâne eliminată. Nu a fost reintrodusă. Un salariat din IT plătește exact ce plătește oricine altcineva: 10% impozit pe venit, 25% CAS și 10% CASS.

Spun asta explicit pentru că este cea mai frecventă sursă de calcule greșite din piață. Mai multe calculatoare de salarii și pagini în limba română afirmă și în 2026 că facilitatea pentru IT este activă. Este fals. Dacă un instrument îți cere să bifezi „scutit de impozit, IT”, instrumentul nu a fost actualizat de peste un an și rezultatul lui nu are legătură cu realitatea.

Verificarea se face în două minute: compară netul calculat cu suma efectiv încasată de pe fluturașul ultimei luni. Dacă diferă cu ordinul de mărime al impozitului, calculatorul greșește.

Mai există un loc în care apare aceeași confuzie, iar acolo costă mai mult. Anunțurile de angajare și discuțiile de la interviu. Se întâmplă ca o companie să comunice o estimare de net calculată pe reguli vechi, fără intenția de a induce în eroare, pur și simplu pentru că cifra a rămas nemodificată într-un document intern din 2023. Când primești o ofertă, cere-o în brut și fă-ți singur calculul pe regimul actual. Este singurul mod în care compari corect două oferte, mai ales dacă una vine de la o firmă din România și cealaltă de la un angajator străin care lucrează cu alte reguli de calcul.

Ce s-a schimbat din martie 2026

OUG nr. 8/2026, pachetul de relansare economică, a modificat modul de determinare a bazei lunare de calcul al impozitului pe salarii începând cu veniturile lunii martie 2026. Au fost introduse deduceri suplimentare pentru contribuțiile la pensii ocupaționale, în limita echivalentului a 400 de euro pe an, pentru produsele paneuropene de pensii personale și pentru acțiunile și obligațiunile dobândite de angajați.

Ordonanța a introdus și o bonificație de 3% pentru contribuabilii conformi și a ridicat pragul valoric al mijloacelor fixe de la 2.500 la 5.000 de lei. ANAF actualizează Formularul 224 în consecință.

Aceste deduceri nu compensează dispariția scutirii și nici nu au fost gândite pentru IT în mod special. Sunt însă mecanisme reale, care se aplică dacă angajatorul tău oferă pensii ocupaționale sau planuri cu acțiuni. Dacă lucrezi într-o companie care are astfel de beneficii, merită întrebat la resurse umane cum se reflectă ele în calculul lunar, pentru că efectul apare direct pe fluturaș.

Cum negociezi acum și ce pui în CV

Prima consecință practică este că discuția despre salariu trebuie purtată în brut, apoi verificată în net cu un instrument actualizat, nu cu unul găsit primul în rezultatele căutării. Cifra pe care ți-o promite cineva verbal nu are relevanță dacă a fost calculată pe reguli din 2023.

A doua consecință este că, dacă ai schimbat jobul înainte de 2025 și te compari cu netul de atunci, compari două regimuri fiscale diferite. O ofertă cu același brut înseamnă astăzi un net mai mic, fără ca cineva să te fi păcălit. Ca să compari corect, ia ca reper netul actual, nu netul din memorie.

A treia ține de piață. Datele Institutului Național de Statistică pentru luna mai 2026 arată că cele mai mari câștiguri nete pe sectoare au fost în serviciile IT, cu 13.150 de lei net. Sectorul rămâne în frunte, chiar și fără facilitate. Diferența este că avantajul vine acum din nivelul brut al salariilor, nu dintr-o excepție fiscală.

Pentru un candidat, asta schimbă și felul în care își prezintă experiența. Când avantajul fiscal dispare, negocierea se mută pe ce știi să faci: tehnologii, dimensiunea sistemelor pe care ai lucrat, responsabilitatea asupra livrării, contactul cu clientul. Un CV care spune „am lucrat în IT șase ani” nu susține o negociere. Unul care spune ce ai construit, pentru câți utilizatori și cu ce rezultat, o susține. Dacă vrei să îl structurezi în forma asta, în română sau în engleză pentru companiile internaționale, îl poți construi pas cu pas cu Laddro.