Referințe și recomandări în CV: ce poate cere legal un angajator

Într-o singură săptămână de căutat job în România dai peste două lumi care nu seamănă deloc. Pe eJobs, un anunț de profesor publicat pe 20 august 2026 de Paradis International College spune negru pe alb că școala este „extrem de atentă cu privire la referințe, verificarea istoricului profesional și a cazierului". Pe posturi.gov.ro, un anunț publicat pe 14 septembrie 2026 de Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă din Cluj-Napoca pune „Recomandare de la ultimul loc de muncă" direct în lista documentelor din dosar, imediat înainte de „Curriculum vitae". Și, în paralel, sute de anunțuri private nu pomenesc nimic despre subiect.

Așa se explică de ce jumătate dintre CV-urile care circulă în România se termină cu rândul „Referințe disponibile la cerere", iar cealaltă jumătate nu are nimic. Hai să lămurim ce se cere de fapt, ce are voie să verifice un angajator despre tine și ce merită să scrii.

Ce are voie să afle angajatorul de la foștii tăi șefi

Codul muncii (Legea nr. 53/2003), în forma publicată pe Portalul Legislativ, rezolvă întrebarea în două propoziții. Articolul 29 alineatul (4) spune: „Angajatorul poate cere informaţii în legătură cu persoana care solicită angajarea de la foştii săi angajatori, dar numai cu privire la activităţile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu încunoştinţarea prealabilă a celui în cauză."

Sunt trei limite într-o singură frază. Subiectul este restrâns la două lucruri, activitățile și durata. Sursa este restrânsă la foștii angajatori. Iar tu trebuie anunțat înainte, nu după.

Alineatul (3) al aceluiași articol închide și portița din față: informațiile cerute de angajator la verificarea prealabilă „nu pot avea un alt scop decât acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum şi aptitudinile profesionale".

Tradus în practica de zi cu zi: de ce ai plecat, cât câștigai, cum te înțelegeai cu echipa și cum stai cu sănătatea nu sunt întrebări pe care recruiterul are voie să le pună fostului tău șef pe la spate. Iar dacă vrea să sune pe cineva, trebuie să știi dinainte pe cine.

Consecința e importantă pentru CV: lista de persoane pe care le poate contacta o controlezi tu. De asta merită pregătită din timp, nu improvizată la telefon.

De unde vine, de fapt, „Referințele pot fi furnizate la cerere"

Rândul acela nu a apărut din senin. Instrucțiunile oficiale de completare a CV-ului Europass, cele care însoțesc modelul comun european aprobat prin HG nr. 1021/2004 și distribuit de ANOFM, spun la secțiunea INFORMAȚII SUPLIMENTARE, textual: „Dacă în anunț nu se cer referințe în mod expres, scrieți «Referinţele pot fi furnizate la cerere»."

Instrucțiunea are logică pentru un CV tipărit și trimis prin poștă. În 2026 însă nu mai spune nimic: niciun angajator nu presupune că ai refuza să dai referințe. Ocupă un rând și lasă impresia că ai completat un formular, nu că ai scris un CV.

Merită comparat cu ce cer aceleași instrucțiuni cu câteva pagini mai devreme: „în cele mai multe cazuri, două pagini A4 sunt suficiente, indiferent de educaţia şi experienţa dvs. Nu depăşiţi trei pagini." Într-un spațiu atât de strâns, un rând care nu comunică nimic este scump.

Regula simplă: dacă anunțul nu cere referințe, scoate rândul și pune în locul lui o realizare.

Când chiar merită o secțiune de referințe în CV

Sunt trei situații în care secțiunea își câștigă locul. Prima: anunțul le cere expres. A doua: ai lucrat pe proiecte, ca PFA sau colaborator, și nu ai un singur angajator care să confirme ce ai făcut. A treia: te întorci după ani petrecuți în străinătate, iar numele firmelor din CV nu spun nimic unui recruiter din București sau Timișoara.

Atunci scrii oameni, nu formule. Fiecare referință are nevoie de patru lucruri: cine e, ce funcție avea, în ce relație ați fost și pe ce perioadă. Un model pe care îl poți copia, cu datele tale în loc de cele din exemplu:

Referințe

Adriana Pop, șef depozit, Delta Log SRL (Dumbrăvița, județul Timiș) Coordonatoarea mea directă din martie 2023 până în august 2026, pe recepție și inventar. Date de contact la cerere, i-am cerut acordul pe 5 septembrie 2026.

Mihai Ionescu, formator, furnizor autorizat ANC, curs de stivuitorist M-a instruit și examinat în februarie 2024. Date de contact la cerere, acord obținut.

Observă ce lipsește: numărul de telefon. Nu pui datele de contact ale altcuiva într-un document pe care îl trimiți la zece firme. Le dai când sunt cerute, după ce ai anunțat persoana, exact cum cere și articolul 29.

În concursurile din sectorul public, recomandarea este act de dosar

Aici discuția se schimbă complet. HG nr. 1336/2022 fixează dosarul de concurs pentru personalul contractual din sectorul bugetar, iar lista de bază de la articolul 35 merge de la formularul de înscriere până la litera i), „curriculum vitae, model comun european". Recomandarea nu apare în lista aceea.

În schimb apare foarte des la condițiile specifice, adăugată de instituția care organizează concursul. Trei anunțuri de pe posturi.gov.ro din septembrie 2026 arată cât de diferit poate fi:

• Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Cluj-Napoca, concurs pe 28 septembrie 2026 pentru un post de îngrijitor și două de infirmieră: dosarul se încheie cu „Recomandare de la ultimul loc de muncă;" urmat de „Curriculum vitae."
• Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu" Snagov, județul Ilfov, un post de muncitor calificat I: recomandarea de la ultimul loc de muncă stă la condițiile specifice, lângă cei 4 ani vechime în muncă, certificatul de calificare și permisul categoria B.
• Un colegiu ortodox din Cluj-Napoca, post de supraveghetor de noapte, dosare depuse între 10 și 23 septembrie 2026: după litera i) cu CV-ul model comun european vine litera j), „recomandare duhovnic (în plic sigilat)".

Concluzia practică: nu te lua după ghiduri generale, citește anunțul. Și pregătește recomandarea ca document pe hârtie cu antet, semnat și ștampilat, nu ca un rând în CV. Instrucțiunile Europass o spun și ele: la ANEXE se listează „copii ale diplomelor şi certificatelor de calificare, recomandări de la locul de muncă, publicaţii sau lucrări de cercetare".

Cum ceri recomandarea fără să fie penibil

Cel mai bun moment este cât ești încă în preaviz, când toată lumea are amintirea proaspătă și niciun sentiment încurcat. Al doilea cel mai bun moment este azi.

Cere-o scurt, cu tot ce îi trebuie celuilalt ca să dureze cinci minute:

„Bună ziua, doamna Pop. Aplic pentru un post de gestionar la o firmă de distribuție din Timișoara, iar în dosar mi se cere o recomandare de la ultimul loc de muncă. Ați fi dispusă să semnați una? Ca să vă fie mai ușor, vă las datele: am lucrat ca lucrător gestionar din martie 2023 până în august 2026, pe recepție și inventar. Dacă vă convine, vă trimit eu o variantă scrisă, pe care o modificați cum credeți. Mulțumesc mult."

Ofertă de text scris de tine, nu o rugăminte vagă. Majoritatea șefilor spun da tocmai pentru că le scutești munca.

Ce scrie într-o recomandare care ajută

Diferența dintre o hârtie care contează și una care se pune la dosar și se uită se vede din primul rând. Comparația de mai jos folosește date inventate, doar ca să arate forma.

Varianta care nu spune nimic:

Doamna Popescu a lucrat în cadrul societății noastre timp de trei ani, având un comportament corespunzător. Nu am avut reclamații la adresa sa.

Varianta care ajută:

Adriana Popescu a lucrat ca lucrător gestionar în depozitul nostru din Dumbrăvița, din martie 2023 până în august 2026. A răspuns de recepția mărfii și de inventarele lunare, ultimele patru încheiate fără diferențe de stoc. A instruit trei colegi noi pe procedura de recepție. A plecat la cererea sa, iar dacă s-ar întoarce, aș angaja-o din nou.

A doua variantă spune ce a făcut, cât timp, cu ce rezultat și cum s-a încheiat. Prima spune doar că nu a fost o problemă, ceea ce niciun angajator nu citește ca pe o laudă.

Dacă ultimul loc de muncă s-a terminat urât

Se întâmplă, iar legea îți lasă o portiță bună. Articolul 34 alineatul (5) din Codul muncii obligă angajatorul, la solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, „să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate".

Documentul acela este adeverința de vechime, nu o recomandare, și nimeni nu te laudă în ea. Dar acoperă fix ce are voie noul angajator să verifice conform articolului 29 alineatul (4): activitățile îndeplinite și durata angajării. Cu adeverința la dosar, partea factuală este rezolvată chiar dacă fostul șef nu semnează nimic măgulitor.

Pentru partea de apreciere, caută în altă parte. Un coordonator de proiect, un client cu care ai lucrat direct, formatorul de la cursul de calificare, coordonatorul de la voluntariat. Nimeni nu cere ca referința să fie neapărat șeful direct, iar o persoană care chiar te-a văzut muncind spune mai mult decât una care doar ți-a semnat statul de plată.

O confuzie de vocabular care încurcă mulți candidați

Când vezi „bonus de recomandare" într-un anunț, nu are legătură cu referințele tale. Este bonusul pe care îl primește un angajat al firmei dacă aduce pe cineva, și apare în anunțuri foarte diferite, de la depozitul Side Trading din Giarmata până la magazinele Peek & Cloppenburg. Dacă ajungi la un job prin cineva din interior, menționează asta în scrisoarea de intenție, nu la secțiunea de referințe.

Înainte să trimiți

• Dacă anunțul nu cere referințe, scoate rândul „Referințele pot fi furnizate la cerere" și pune acolo un rezultat concret.
• Dacă le cere, scrie două persoane, cu funcție, relație și perioadă, fără numere de telefon în document.
• Anunță-le pe amândouă înainte să trimiți CV-ul. Nu e politețe, e articolul 29 alineatul (4).
• Pentru orice concurs din sectorul public, recitește lista de documente din anunț și pregătește recomandarea semnată, pe hârtie.
• Dacă îți lipsește o recomandare, cere adeverința prevăzută la articolul 34 alineatul (5) și completează cu o referință din afara ultimului angajator.

Când ai lista pregătită, restul e formatare. Un CV structurat pe rezultate lasă loc pentru cele două rânduri de referințe doar atunci când ele chiar sunt cerute, și le scoate din drum când nu sunt.