Cum îți dovedești vechimea în muncă acum că REVISAL nu mai există

Ai trecut de interviuri, ai primit oferta și, la final, cineva de la resurse umane îți cere dovada vechimii în muncă. Cauți prin dosare și găsești un carnet de muncă oprit undeva în 2010, un contract vechi și o adeverință pe care ți-a dat-o un angajator acum șase ani. Nimic din toate astea nu acoperă ultimii cinci ani de activitate. Iar aplicația în care se ținea evidența, cea pe care toată lumea o știe sub numele de REVISAL, nu mai funcționează din 31 decembrie 2025.

Situația nu este complicată, dar este împărțită pe felii. Vechimea unui om care lucrează în România de douăzeci de ani se dovedește astăzi cu trei documente diferite, fiecare acoperind altă perioadă și fiecare emis de altcineva. Merită să știi exact care sunt, cine ți le dă și în cât timp le primești.

Cele trei documente care contează

Primul este carnetul de muncă, valabil pentru vechimea acumulată până la 31 decembrie 2010. Al doilea este adeverința de vechime, pe care ești îndreptățit să o ceri oricărui angajator la care ai lucrat, în baza articolului 34 din Codul muncii. Al treilea, cel mai nou și cel mai puțin cunoscut, este extrasul din REGES-ONLINE, pe care ți-l poți genera singur, fără să depinzi de bunăvoința unui fost angajator.

Cele trei nu se substituie unul altuia, se completează. Dacă ai început să lucrezi în 2005 și ai schimbat cinci angajatori, carnetul acoperă primii ani, extrasul din registrul electronic acoperă perioada de după, iar adeverințele individuale sunt utile atunci când o instituție îți cere informații pe care registrul nu le conține în forma dorită, cum ar fi vechimea în meserie și în specialitate.

Diferența dintre ele este și practică, nu doar juridică. Extrasul îl obții în câteva minute, singur. Adeverința depinde de un angajator care trebuie contactat, convins și așteptat. Carnetul depinde exclusiv de tine, pentru că este un obiect fizic pe care îl ai sau nu îl mai ai.

Carnetul de muncă se oprește la 31 decembrie 2010

Carnetul de muncă a fost desființat începând cu 1 ianuarie 2011. Prevederile Decretului nr. 92/1976 au fost abrogate prin articolul 298 alineatul (3) din Legea 53/2003, adică prin Codul muncii. Data inițială a abrogării era 1 ianuarie 2009, însă a fost amânată cu doi ani prin OUG nr. 148/2008, ca să existe timp pentru transferul datelor din carnete de la inspectoratele teritoriale de muncă la casele județene de pensii.

Amânarea aceea explică de ce foarte mulți oameni au carnete completate până în 2010 inclusiv. Iar partea pe care o ratează multă lume este că carnetul de muncă dovedește în continuare, legal, vechimea acumulată până la 31 decembrie 2010, conform articolului 279 din Codul muncii. Nu este o hârtie sentimentală. Dacă ai lucrat înainte de 2011, este documentul care acoperă acea perioadă și nu îl poți înlocui cu un extras electronic, pentru că registrul electronic nu conține acele date.

Concluzia practică este simplă. Nu arunca carnetul, nu îl lăsa uitat la un fost angajator și fă-i o copie scanată pe care să o ții în același loc cu restul documentelor de carieră. La dosarul de pensie, la calculul sporurilor de vechime și la posturile care cer un număr minim de ani în specialitate, va fi cerut.

REVISAL a fost înlocuit, nu actualizat

HG nr. 295/2025, adoptată pe 27 martie 2025 și publicată în Monitorul Oficial nr. 279 din 31 martie 2025, a creat REGES-ONLINE și a înlocuit vechea HG 905/2017. Termenul de tranziție a fost prelungit până la 31 decembrie 2025 prin articolul IV din OUG nr. 46/2025, după ce la mijlocul lui septembrie 2025 mai puțin de 25% dintre companii se înrolaseră.

Rezultatul este că de la 1 ianuarie 2026 evidența salariaților se ține exclusiv în REGES-ONLINE, iar REVISAL a fost dezactivat complet pe 31 decembrie 2025. Înrolarea este obligatorie pentru orice angajator, indiferent de mărime sau de forma juridică.

Diferența tehnică se simte imediat. Nu mai există aplicație instalată local pe calculatorul de la contabilitate și nu mai există fișiere .rvs trimise către inspectorat. Totul se face online, pe portalul reges.inspectiamuncii.ro. Instituția care administrează registrul este Inspecția Muncii, iar la nivel județean interlocutorul rămâne ITM.

Pentru angajatorii care au ignorat termenul, amenzile sunt de 15.000 până la 20.000 de lei. Pentru date de contract incomplete sau neactualizate, amenda este de 5.000 până la 10.000 de lei. Sumele nu sunt aici ca să sperie pe cineva, ci pentru că îți arată cât de serios tratează statul acuratețea acestor date. Este exact motivul pentru care merită să le verifici și tu.

Adeverința de vechime și obligația din articolul 34

Articolul 34 din Codul muncii prevede că, la cererea unui salariat actual sau fost, angajatorul este obligat să elibereze un document care atestă activitatea desfășurată, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate. Acesta este documentul pe care toată lumea îl numește adeverință de vechime.

Termenul standard este de 15 zile de la data cererii. Dacă angajatorul se află în insolvență, faliment sau lichidare, administratorul judiciar sau lichidatorul are obligația să o elibereze în maximum 60 de zile calendaristice. În plus, de la 28 noiembrie 2016, angajatorii sunt obligați să elibereze adeverința de vechime la încetarea raportului de muncă, fără să mai fie nevoie să o ceri separat.

Ce înseamnă asta în practică: dacă un fost angajator îți spune că nu mai are timp, că nu mai ține evidența sau că trebuie să revii peste două luni, îți refuză o obligație legală, nu o favoare. Cererea se depune în scris, cu număr de înregistrare sau cu confirmare de primire, iar de la data aceea curge termenul. Fără număr de înregistrare nu ai de unde demonstra că ai cerut ceva.

Extrasul pe care ți-l generezi singur

Aici este schimbarea reală pentru cine caută un job. Legea 144/2022 a modificat articolul 34 astfel încât registrul să fie accesibil online salariaților actuali și foști, pentru propriile date. Poți consulta, descărca, tipări și genera un extras.

Accesul se face prin Aplicația Salariat. Conform ghidului de utilizare publicat de Inspecția Muncii, autentificarea se face prin ROeID, identitatea digitală administrată de Autoritatea pentru Digitalizarea României, sau cu adresă de e-mail și parolă dacă nu ești asociat unui cont ROeID. Secțiunile aplicației sunt denumite „Angajatorii tăi”, „Solicită extras registru”, „Status solicitări și sesizări” și „Notifică”, ultima permițându-ți să semnalezi angajatorului datele inexacte.

Există două tipuri de extras. Extrasul de registru individual acoperă raportul cu un singur angajator. Extrasul de registru centralizator este evidența consolidată, la nivel național, a tuturor contractelor tale de muncă. Ambele se exportă în PDF, XLSX sau CSV și sunt semnate oficial de Inspecția Muncii.

Pentru un candidat cu cinci foști angajatori, asta înseamnă că nu mai trebuie să scrie cinci cereri și să aștepte cinci răspunsuri. Un extras centralizator acoperă întreaga perioadă de după 2011 într-un singur document semnat instituțional, pe care îl poți trimite ca fișier.

Termenele angajatorului și de ce te privesc direct

HG 295/2025 stabilește termene clare de transmitere, iar ele te ajută să îți dai seama când lipsește ceva din extras. Un contract nou trebuie transmis cel târziu în ziua anterioară începerii activității. Modificările salariale se transmit în 20 de zile lucrătoare. Încetarea contractului se transmite chiar la data încetării. Suspendarea pentru concediu medical se transmite în 3 zile lucrătoare, ceea ce este o noutate față de vechiul registru, iar absențele nemotivate tot în 3 zile lucrătoare.

Dacă ai început munca luni și în extras contractul apare înregistrat abia peste două săptămâni, sau dacă majorarea salarială din primăvară nu se vede nici în august, ai o problemă documentată, nu o bănuială. Secțiunea „Notifică” din aplicație există exact pentru asta și lasă o urmă scrisă a sesizării.

Ce faci cu documentele când aplici

Ordinea utilă este următoarea. Generează întâi extrasul centralizator, pentru că îl obții singur și rapid. Verifică perioadele, funcțiile și datele de încetare. Dacă lipsește ceva sau apare greșit, trimite notificarea prin aplicație și, în paralel, depune cerere scrisă de adeverință la angajatorul respectiv, invocând articolul 34. Pentru orice perioadă lucrată înainte de 2011, scanează carnetul de muncă și păstrează originalul.

Un ultim lucru, care ține de felul în care ajung documentele astea în fața angajatorului. Extrasul dovedește perioadele, dar nu spune nimic despre ce ai făcut efectiv. Datele din el trebuie să se regăsească fără contradicții în CV: aceleași denumiri de funcții, aceleași luni de început și de sfârșit, fără perioade neexplicate. Un recrutor care compară cele două documente și găsește o diferență de șase luni va pune întrebări, chiar dacă explicația este banală. Dacă vrei să ții CV-ul aliniat cu evidența oficială și să îl actualizezi de fiecare dată când se schimbă ceva, Laddro te ajută să construiești și să menții versiuni curate, în română sau în limba pieței pe care aplici.