Brut și net în România: ce arată cifrele și ce schimbă transparența salarială

Ajungi la runda a doua de interviu și cineva rostește în sfârșit o cifră. Nu spune însă dacă este brut sau net, iar tu nu întrebi, pentru că ți se pare că întrebarea te face să pari nepregătit. Pleci acasă cu un număr care poate însemna două lucruri foarte diferite, cu o distanță de aproximativ 40 % între ele. Situația aceasta se repetă în mii de discuții pe an și există dintr-un singur motiv: anunțurile de angajare din România nu sunt formulate consecvent, unele în brut, altele în net, multe deloc.

Ce se scade, exact, din brut

Calculul standard pentru un salariu obișnuit este scurt și merită știut pe de rost, pentru că îți dă un ordin de mărime în câteva secunde.

Din salariul brut se rețin CAS 25 %, contribuția de asigurări sociale, și CASS 10 %, contribuția de asigurări sociale de sănătate. Pe suma rămasă după aceste două rețineri se aplică impozitul pe venit de 10 %. Separat, peste brut, angajatorul plătește CAM 2,25 %, contribuția asiguratorie pentru muncă, care nu îți iese din salariu, dar face parte din costul tău total pentru firmă.

Rezultatul practic se vede cel mai bine pe mediile publicate de Institutul Național de Statistică. La un câștig brut de 9 483 de lei corespunde un net de 5 684 de lei, ceea ce înseamnă că netul reprezintă aproximativ 59,9 % din brut. Regula de buzunar pentru un salariu obișnuit: netul este cam șase zecimi din brut. Nu este exactă în toate cazurile, pentru că există deduceri și situații particulare, dar te scoate din confuzie în timpul unei discuții.

Ce spune INS despre luna mai 2026

Datele publicate de INS la 15 iulie 2026 pentru luna mai arată un câștig salarial mediu brut de 9 483 de lei și net de 5 684 de lei.

Ambele sunt în scădere față de aprilie: brutul cu 257 de lei, adică 2,6 %, iar netul cu 159 de lei, adică 2,7 %. Comparativ cu mai 2025, netul este totuși cu 3,2 % mai mare. Indicele câștigului salarial real, care ține cont de inflație, a fost de 93,1 % față de aceeași lună a anului trecut și 96,7 % față de luna precedentă.

Ultimul rând este cel mai important și cel mai puțin citat. Un net nominal mai mare cu 3,2 % de la un an la altul, însoțit de un indice real de 93,1 %, înseamnă că puterea de cumpărare a scăzut. Creșterea din anunțuri și din discuțiile de salarizare nu s-a tradus într-o îmbunătățire efectivă.

Pentru context, în februarie 2026 media a fost 9 272 brut și 5 557 net, iar în martie 2026 a urcat la 9 902 brut și 5 938 net. Datele INS pentru iunie 2026 nu erau publicate la 10 august 2026, așa că mai 2026 este cea mai recentă lună disponibilă.

De ce a scăzut media

INS explică scăderea din mai prin trei cauze, iar explicația merită reținută pentru că demonstrează cât de instabilă este media ca reper personal.

Primul motiv: primele ocazionale acordate în aprilie nu s-au repetat în mai. Al doilea: avantajele în natură și ajutoarele bănești au fost amânate. Al treilea: producția și încasările au fost mai mici.

Cu alte cuvinte, o parte semnificativă din diferența de la lună la lună nu reflectă modificări ale salariilor de bază, ci momentul în care sunt plătite bonusurile. De aceea nu are sens să compari oferta pe care ai primit-o cu media unei singure luni și să tragi concluzii. Media pe mai multe luni sau media sectorului tău sunt repere mult mai oneste.

Extremele: programare versus pescuit

Media națională ascunde diferențe uriașe între ramuri, iar cifrele INS pentru aceeași perioadă arată exact cât de mari sunt.

Cele mai mari câștiguri nete s-au înregistrat în activitățile de programare și consultanță în tehnologia informației, 13 150 de lei, urmate de extracția petrolului brut și a gazelor naturale, 12 405 lei.

La celălalt capăt, cele mai mici câștiguri nete au fost în pescuit și acvacultură, 2 863 de lei, și în alte activități de servicii, 2 895 de lei.

Raportul dintre extreme este de peste patru la unu. Un candidat din programare care se compară cu media națională se subevaluează sistematic, iar unul din servicii care face aceeași comparație ajunge la o așteptare pe care piața lui nu o susține. Reperul util nu este media pe economie, ci media pe ramură, corelată cu regiunea și cu dimensiunea companiei.

Salariul minim de la 1 iulie 2026

Salariul minim brut pe economie a fost de 4 050 de lei de la 1 ianuarie 2025 și a rămas la acest nivel în prima jumătate a anului 2026.

De la 1 iulie 2026 este de 4 325 de lei, stabilit prin HG nr. 146/2026, publicată în Monitorul Oficial la 13 martie 2026. Creșterea este de 6,8 %. Pe oră înseamnă 25,949 lei, pentru o lună standard de 166,667 ore. Măsura afectează aproximativ 1 759 027 de salariați.

În paralel s-a schimbat și facilitatea fiscală asociată. Suma netaxabilă a fost redusă de la 300 de lei la 200 de lei pe lună, prin OUG nr. 89/2025. Se aplică doar salariaților cu normă întreagă plătiți cu salariul minim, al căror venit brut lunar total nu depășește 4 600 de lei, în perioada iulie până în decembrie 2026, și se acordă proporțional pentru lunile lucrate parțial.

Efectul concret: netul rezultat este de aproximativ 2 699 de lei, iar costul total pentru angajator ajunge la aproximativ 4 418 lei pe lună, cu 284 de lei mai mult decât în 2025. Este util de știut și pentru angajați, nu doar pentru firme, pentru că explică de ce o majorare a minimului nu se regăsește integral în buzunar.

Un detaliu care strică toate calculele: pragurile CAS și CASS

Aici greșesc și oameni care se pricep. Pentru anul 2026, la stabilirea plafoanelor pentru contribuțiile de asigurări sociale și de sănătate, reperul este salariul minim în vigoare la 1 ianuarie 2026, adică 4 050 de lei, nu 4 325 de lei.

Cu alte cuvinte, majorarea de la jumătatea anului nu modifică retroactiv pragurile calculate la începutul anului. Dacă ai venituri din activități independente, din chirii sau din investiții și îți calculezi singur obligațiile, folosirea cifrei greșite duce la un rezultat greșit pentru tot anul. Merită verificat de două ori, mai ales dacă ești aproape de un plafon.

Transparența salarială: ce se schimbă și când

Motivul pentru care întreaga discuție despre brut și net este atât de confuză în România este că salariul lipsește de obicei din anunțuri. Nu vom da aici un procent, pentru că nu există o măsurare publică serioasă a acestui obicei, dar oricine a căutat de lucru în ultimii ani știe cum arată situația.

Acest lucru urmează să se schimbe. Directiva europeană privind transparența salarială, 2023/970, adoptată la 10 mai 2023, avea termen de transpunere 7 iunie 2026. România a ratat termenul. În iulie 2026, proiectul de lege, lansat în consultare publică de Ministerul Muncii la finalul lunii martie 2026 și declarat ulterior de urgență, fusese publicat de Senat, dar nu era adoptat, iar calendarul parlamentar indica cel mai devreme toamna anului 2026. Situația expune România unei proceduri de infringement.

Ce prevede proiectul, în esență. Angajatorii vor trebui să comunice, înainte de recrutare sau cel târziu în cadrul acesteia, nivelurile de remunerație inițiale sau intervalele salariale, componentele variabile sau complementare, beneficiile în natură sau beneficiile salariale, fără a dezvălui secrete comerciale. Întrebările despre istoricul salarial sunt interzise, adică nu ți se va mai putea cere să spui cât ai câștigat la locul de muncă anterior înainte de a primi o ofertă. Angajatorii vor trebui să analizeze diferențele de remunerare, inclusiv pe cele legate de concediile protejate. Iar companiile cu cel puțin 100 de angajați vor raporta diferența de remunerare între femei și bărbați.

Legislația românească afectată include art. 163 din Codul muncii, care reglementează confidențialitatea salariului, și Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați. O analiză PwC indică și modificarea OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea discriminării.

Până când legea intră efectiv în vigoare, sarcina rămâne la tine. Întreabă din prima discuție dacă suma este brută sau netă, cere intervalul, nu un singur număr, și compară cu media ramurii tale, nu cu media pe economie. Dacă ai o ofertă și un salariu actual, calculează ambele în net, pentru că doar acolo comparația are sens.

Iar când ajungi la partea de negociere, ai nevoie ca documentele tale să susțină cifra pe care o ceri: rezultate concrete, responsabilități, dimensiunea echipei sau a bugetului. Un CV construit cu Laddro îți lasă spațiu exact pentru acest tip de dovadă, care este singurul argument care mută o discuție de salariu.